Tinerii, potrivit mai multor sondaje realizate în câteva state, consideră privilegiul mobilității mai important decât dreptul de vot. Cu alte cuvinte, pentru ei, mobilitatea – înțeleasă mai ales ca posibilitatea de a migra – este o virtute superioară apartenenței (naționale).[1]
Și mai este ceva, dacă populismul sporește alarmant, tinerii nu doresc să-l suporte[2] sau să se complacă prin afișarea unei atitudini de fals patriotism.[3] Urmărirea atitudinilor tinerilor spune următorul adevăr: naționalismul și migrația nu sunt antitetice.[4] Naționalismul, scria Parag Khanna în recenta și extraordinara sa carte Move, face o treabă excelentă din a-i alunga pe tineri din țara de care ar trebui să fie cei mai mândri.[5]
Puțini cunosc faptul că tinerii au votat împotriva Brexit-ului.[6] La fel de puțin se știe că au fost cei care au pus cel mai puțin ștampila pe Donald Trump.[7] Alte câteva date statistice arată că tinerii cu greu pot fi catalogați drept naționaliști: 70% dintre cei născuți în SUA între finalul celui de-al Doilea Război Mondial și prima jumătate a anilor 1960 consideră propria naționalitate importantă, în timp ce pentru generația X (1965-1980) acest aspect este important pentru 60%, iar pentru mileniali (1980-1996) numai pentru 45%.[8] Așadar, cu cât se avansează la generațiile și mai tinere procentele se evaporă. Acest lucru este valabil în majoritatea statelor lumii, deoarece politica populistă reprezintă o amenințare mai mare la adresa stabilității naționale[9] decât migrația.
Tinerii au opinii comune pangeografice și abordează similar anumite aspecte mai mult decât le abordează în comun cu persoanele în vârstă din propriile țări și asta în ciuda faptului că tindem să ne gândim la națiuni ca având mentalitate comună.[10] De pildă, când vine vorba despre conectivitate,[11] mobilitate[12] și sustenabilitate,[13] ei consideră că sunt niște drepturi și valori globale, deci mai mari decât aspectele circumscrise mediului național, opinie ce nu este împărtășită de persoanele mai în vârstă din propriile țări. Astfel, spune Parag Khanna în cartea amintită mai sus, adevărata diviziunea pare să nu mai fie omniprezenta dualitate Occident/Orient sau mai noua ruptură Nord/Sud, ci tineri/vârstnici.[14]
De ce? Răspunsul este simplu și, în același timp, complicat. Noua realitate a conexiunilor globale – iar asta poate fi luată drept concluzie – a făcut ca lucrurile de importanță capitală să se proiecteze diferit în ochii tinerilor:
• rivalitatea geopolitica este irelevantă;[15]
• capitalismul financiar nu (prea) e pe placul lor;[16]
• democrația electorală – neesențială;[17]
• proprietatea asupra unei locuințe apare ca o povară;[18]
• căsătoria – poate mai târziu, dacă va fi vreodată;[19]
• educația universitară este prea scumpă și, posibil, nu de mare ajutor.[20]
Cum decriptăm această concluzie? Astfel: mulți tineri din Rusia au fugit de frica mobilizării pentru luptă în Ucraina;[21] unii tineri ucraineni nu vor nici ei să-și apere țara și caută subterfugii să fugă afară;[22] informații recente spun că tinerii europeni nu sunt dispuși să lupte nici ei[23] pentru apărarea unor cauze juste din punct de vedere geopolitic; capitalismul creează mari discrepanțe de bunăstare și printre cei mai afectați sunt tinerii; uitați-vă în perioadele electorale și veți înțelege că cei care se prezintă cel mai puțin la vot sunt tot tinerii;[24] tot ei sunt cei care nu vor să plătească 30 de ani pentru o casă, doar pentru că va fi a lor cândva, ci vor mai degrabă timp liber, bani mai puțini și mai puține obligații financiare; creditul pentru o proprietate este văzut ca înrobitor, sufocant și factor imobilizant; se căsătoresc în număr tot mai mic, iar rata natalității scăzută și cea a divorțurilor crescută dovedesc lipsa de interes pentru familie;[25] nu în ultimul rând, lipsa banilor, a predictibilității, coroborate cu incertitudinea, efemeritatea joburilor, disponibilizările frecvente și tehnologizarea fac unele specializări universitare să fie difuze în raport cu incertitudinile și stabilitatea locurilor de muncă în viitor.
Note
[1] Mazzucato, V., & Haagsman, K. (2022). Transnational youth mobility: new categories for migrant youth research. Journal of ethnic and migration studies, 48(11), 2473–2492. https://doi.org/10.1080/1369183X.2022.2031926
[2] Murat, D. (2021). Rising Political Populism and Outmigration of Youth as International Students. SSRN. http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.3851858
[3] Arun, G. (2024, November 22). Analiză: Problemele tinerilor, ignorate de prezidențiabili. DW. https://www.dw.com/ro/problemele-tinerilor-ignorate-de-preziden%C8%9Biabili/a-70855008
[4] Riedel, R. (2018). Nativism versus nationalism and populism – bridging the gap. Central European Papers, 6(2), 18–28.
[5] Khanna, P. (2022). Move: how mass migration will reshape the world – and what it means for you. Weidenfeld & Nicolson.
[6] Potts, C. (2019, 29 noiembrie). Brexitul și tinerii britanici: Ce-i de făcut? DW. https://www.dw.com/ro/brexitul-%C8%99i-tinerii-britanici-ce-i-de-f%C4%83cut/a-51460865
[7] CIRCLE. (2016). Election night 2016: 24 million youth voted, most rejected Trump. https://circle.tufts.edu/latest-research/election-night-2016-24-million-youth-voted-most-rejected-trump
[8] Khanna, P. (2022). Op. cit.
[9] Pappas, T. S. (2019). How Does Populism Endanger Democracy? In Populism and Liberal Democracy: A Comparative and Theoretical Analysis. Oxford, Oxford Academic, 23 May. https://doi.org/10.1093/oso/9780198837886.003.0007.
[10] Hamilton, D. L., & Gifford, R. K. (1976). Illusory correlation in interpersonal perception: A cognitive basis of stereotypic judgments. Journal of Experimental Social Psychology, 12(4), 392–407. https://doi.org/10.1016/S0022-1031(76)80006-6
[11] Khanna, P. (2021). Connectography: mapping the global network revolution. London: Weidenfeld & Nicolson.
[12] Ivasciuc, I.-S., Sequeira, A. S., Brown, L., Ispas, A., & Peyré, O. (2025). Digital Natives on the Move: Cross-Cultural Insights into Generation Z’s Travel Preferences. Sustainability, 17(14), 6601. https://doi.org/10.3390/su17146601
[13] Capgemini Research Institute & UNICEF. (2025). Youth perspectives on climate: Preparing for a sustainable future. Capgemini. https://www.capgemini.com/wp-content/uploads/2025/05/CRI_UNICEF-Report_V8.pdf
[14] Khanna, P. (2022). Op. cit.
[15] British Council. (2024). How young people are quietly rewriting global cooperation. https://www.britishcouncil.org/voices-magazine/how-young-people-are-quietly-rewriting-global-cooperation
[16] ProTV. (2024, 18 noiembrie). De ce tinerii aleg timpul liber și flexibilitatea în locul siguranței financiare. La ce vârstă pleacă din casa părinților. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/de-ce-tinerii-aleg-timpul-liber-si-flexibilitatea-in-locul-sigurantei-financiare-la-ce-varsta-pleaca-din-casa-parintilor.html
[17] EU-CoE Youth Partnership. (2014). Revisiting youth participation: Current challenges, priorities and recommendations (Reflection Group consolidated papers). Council of Europe & European Union Youth Partnership. https://pjp-eu.coe.int/documents/42128013/47261980/Consolidated+papers_reflection+group.pdf/5d365dac-4ba0-4fd9-85bf-0785e09e3631
[18] Scalise, K. (2025, June 11). Generation locked-out: Why young people around the world can’t buy homes anymore. Worldcrunch. https://worldcrunch.com/business-finance/young-people-homeowners
[19] ProTV. (2024). Tinerii români se căsătoresc mai târziu: impactul carierei și al independenței financiare asupra vieții personale. https://stirileprotv.ro/stiri/social/tinerii-romani-se-casatoresc-mai-tarziu-impactul-carierei-si-al-independentei-financiare-asupra-vietii-personale.html
[20] OECD. (2024). Education at a Glance 2024. OECD Publishing. https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2024/09/education-at-a-glance-2024_5ea68448/c00cad36-en.pdf
[21] van Brugen, I. (2023, October 9). Conflicts follow Russians fleeing mobilization wherever they go. Newsweek. https://www.newsweek.com/conflicts-russians-fleeing-mobilization-ukraine-war-1833210
[22] Marocico, O., & Brown, K. (2023, November 17). Swimming rivers and faking illness to escape Ukraine’s draft. BBC News. https://www.bbc.com/news/world-europe-67435667
[23] SpotMedia. (2024). Gen Z se revoltă în Germania și spune nu armatei: „Nu este războiul nostru”. https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/gen-z-se-revolta-in-germania-si-spune-nu-armatei-nu-este-razboiul-nostru
[24] Arun, G. (2024, November 22). Op. cit.
[25] Barna Group. (2025). Marriage & divorce trends 2025. https://www.barna.com/trends/marriage-divorce-trends-2025/
Comentarii
Trimiteți un comentariu