„Niciun inch prietenului sau dușmanului” spunea istoricul și scriitorul rus Nikolai Karamzin (1766-1826) [1] și „Unde a fost ridicat steagul rusesc, nu ar mai trebui coborât niciodată”, continua țarul Nicolae I (1796-1855). [2] Acestea sunt doar două dintre maximele geopolitice de anvergură ale perioadei țariste de după Petru I cel Mare. Acestuia i-a fost atribuit celebrul testament, a cărui esență era extinderea Imperiului Rus până la o mare caldă sau porturi cu ape calde. Prin ape calde se înțeleg porturi care nu îngheață deloc pe timpul unui an și pot fi folosite optim pentru transporturi în scop civil, comercial, dar, mai ales, militar. În acest context trebuie puse discuțiile privind stoparea războiului din Ucraina. Chiar dacă nu Petru I a fost autorul real al testamentului, deoarece era un fals grosolan scris, cel mai probabil, de un general polonez (Michał Sokolnicki) la cca. 100 de ani după moartea lui Petru, [3] a fost popularizat mai ale...