Retragerea militarilor americani

Toată lumea fierbe de ieri (29 octombrie), ministrul apărării, Președinția și unii reprezentanți ai Guvernului chiar de acum vreo trei zile din pricina retragerii a vreo 800 de militari americani din bazele din #România.

Este o veste care pică foarte, foarte prost în context, când partidele din #Guvern se păruiesc, se acuză și parcă, parcă vor să divorțeze.

Și copilul, adică noi, "#poporul", cui rămâne? Oricum nu-i interesează, ce contează este ca fiecare să câștige cât mai mult capital politic de pe urma șifonării imaginii celuilalt (partener). Din această pricină a căzut la mijloc și #OanaGheorghiu.

Explicația acestui fapt este, oarecum sintetic spus, cea de mai jos.

1. În plan intern:

• #România este șubrezită de ceea ce s-a întâmplat la alegerile de la finalul anului trecut, de ingerința #Rusia în procesul electoral și de scindarea (mai mult ca niciodată) între asa-zișii #suveraniști și restul (nu neapărat #progresiști, dar #proeuropeni);

• o parte a spectrului politic românesc nu se sfiește să ridice în slăvi Rusia și să afirme necesitatea cultural-religioasă de a ne ghida după "înțelepciunea rusă";

• mediocritatea diplomației românești și impotența autorităților de a trasa o direcție geopolitică coerentă în raport cu mediul internațional. Aici se înscrie, de exemplu, asumarea unei poziții ferme în relația cu partenerii strategici (mai ales cu #SUA);

• secretomania privind ajutorul militar pentru #Ucraina;

• nelămurirea în legătura cu ce s-a întâmplat la #alegeri - președintele a mentionat că va face public informatiile, dar încă așteptăm;

• lipsa de profesionalism din #servicii și, mai cu seamă, incoerența politicii de siguranță și #securitate în general (internă și externă);

• cu toată aprecierea pentru miniștrii în funcție (apărare si externe), care sunt ghidați de bune intenții și președinte, dar par depășiți de situație, par slabi în acțiunile lor, fără vlagă și din această cauză rezultatele pe care le vedem;

• să nu mai amintesc de lipsa de contacte cu Washington-ul;

• slaba activitate a ambasadorului numit de #KlausIohanis la Washington;

• degradarea relației #București-Washington a fost cauzată de vechea gardă politică, în frunte cu fostul președinte și foștii prim-miniștii care au șubrezit tot eșafodajul și de aceea moștenirea celor de acum în plan extern este dificilă și acaparată de imaginea vechii guvernări;

• tărăgănarea vizitei președintelui la Casa Albă.

2. În plan extern, aș împărți cauzalitățile în patru puncte determinante:

• primul se leagă de modul tranzacțional de a fi al lui #DonaldTrump și de relația sa (plus discuțiile purtate) cu #VladimirPutin. Este posibil ca România să fie victima colaterală a dorinței lui Trump de a opri focul cu orice preț în Ucraina. Iar retragerea trupelor (și din #Ungaria și #Slovacia, deocamdată) să fie momeală gândită de americani, concomitent cu impunerea de sancțiuni coloșilor petrolieri ruși (Rosneft si Lukoil) și amenințarea livrării de #Tomahawk; cum spunea Emilian Isaila - strategia zăhărelul și biciul;

• al doilea vine pe fondul declarațiilor de intenție de la Paris de suplimentare a trupelor pe flancul sudic #NATO cu militari francezi; deci #Franța își asumă un rol principal, deci europenii își iau soarta în propriile mâini, deci România este mai apropiată de Franța. Adăugați aici că Trump nu-l place deloc pe #EmmanuelMacron, iar Franța se află într-o situație socială și politică extrem de fragilă;

• al treilea are de-a face cu mutarea centrului de interes american în Asia-Pacific unde este localizat competitorul direct al SUA - #China. Tocmai de aceea zilele acestea Trump are un turneu asiatic și se întâlnește cu cât mai multi lideri ai zonei, inclusiv cu #XiJinping; dar viziunea geostrategică americana este mai veche, chiar din mandatele lui #BarakObama cu a sa doctrină centrată pe Asia;

• În fine, al patrulea, latura pur economică și comercială care îl interesează enorm pe Trump, care afirma deunăzi cum că toată lumea profită de SUA, foarte mult și #UE - #Europa în general, iar din această perspectivă Asia-Pacific are multe de oferit (piețe mari de desfacere, forță de muncă încă ieftină și resurse care contează pentru domeniile de vârf precum pământurile rare), iar #EuropadeEst (deci, implicit România) are prea puține atuuri în acest sens.

Acesta este contextul cauzal mai larg. Dar nu tot. Nu se pot cuprinde aici toate cauzele interne și externe, dar sunt suficiente pentru a înțelege de ce am ajuns unde suntem. Am spus-o și cu altă ocazie: România, indiferent cât de suverană este sau vrea să fie, nu poate face abstracție de întreg puzzle-ul global.

NU SUNTEM SINGURI PE HARTĂ! Mai sunt și alții mai mari și cu la fel de multe, dacă nu chiar mult mai multe interese decât noi.

Și atunci, ce trebuie să facă România de acum înainte? Ei bine, în primul rând trebuie să înțeleagă cât mai bine acest context tulbure.

Apoi, trebuie să identifice și să corecteze problemele politice de acasă, deoarece ele se răsfrâng asupra politicii externe. Deci, inclusiv asupra deciziei SUA de a retrage soldati. Politica externă este extensia naturală și sinergică a politicii interne.

Să elimine inechitățile sociale, impostura, mediocritatea, nepotismele din instituții (servicii, administrație, diplomație).

Să coopteze oameni competenți și integri în administrație, oameni care au dovedit prin ceea ce au realizat până acum că sunt capabili. Da, ca Oana Gheorgiu!

Să continue apoi prin a nu mai ascunde din cauza unor interese obscure personajele care aduc deservicii României în plan extern și să-și asume ferm o direcție geopolitică și geostrategică.

Să investească în apărare, dar nu ca până acum: a nu se uita situația suspiciunilor de corupție din armată - cazul Cimitirului Ghencea, a Spitalului Militar și câte or mai fi.

Să definitiveze odată noua strategie de aparare a țării și să fie stipulate clar în paginile sale care sunt amenințările la adresa României.

Să aloce măcar 4% din PIB pentru apărare (dar pentru asta trebuie diminuate mult deficitele și inechitățile de castă).

Să ofere avantaje reale americanilor pentru a nu mai pleca de aici și pentru a se întoarce, dacă nu cu trupe, măcar cu investiții în industria de armament.

Să urgenteze investițiile în fabrici de pulberi și de pământuri rare (avem câteva - magneziu, grafit, niobiu, galiu, cobalt - și sunt promițătoare ca valoare).

Cam atât pe termen scurt și mediu... ca sa nu mai plece picior de militar occidental, căci altminteri pleacă toți.